Definiție

Pseudotumor cerebri, boală cunoscută și sub denumirea de hipertensiune intracraniană idiopatică, este o afecțiune care apare atunci când presiunea din interiorul craniului crește din cauza acumulării sau a absorbției reduse a lichidului cefalorahidian. Condiția apare mai frecvent la femei decât la bărbați, în special la femeile supraponderale și care se află în pragul menopauzei.

Pseudotumor cerebri poate provoca umflarea nervului optic din cauza compresiei constante împotriva craniului, ducând la orbire.

Opțiunile de tratament implică în mod obișnuit medicamente care ajută la reducerea presiunii și inflamației, iar în cazuri mai severe este necesară intervenția chirurgicală.

 

Simptome

Semnele și simptomele hipertensiunii intracraniane idiopatice includ:

Durere de cap

Vedere încețoșată sau dublă

Greață și vărsături

Ameţeală

Senzația că se aud sunete în urechi

Orbire

Dificultate în a privi sau în a muta privirea în lateral

Senzația că apar lumini care clipesc

Dureri de gât, umăr sau de spate

 

Cauze

În majoritatea cazurilor, cauza exactă a acestei afeciuni nu este necunoscută, însă cercetările au făcut legătura cu funcția lichidului cefalorahidian.

Creierul și măduva spinării sunt înconjurate de lichidul cefalorahidian, care ajută la protejarea țesuturilor vitale de eventualele daune. Fluidul este produs în creier și absorbit de sânge. În timpul acestui proces de absorbție, dacă se produce o cantitate crescută de lichid cefalorahidian, se poate exercita presiune asupra craniului și poate provoca umflături. La rândul său, acest lucru poate duce la complicații grave în ceea ce privește nervul optic și poate provoca orbire.

 

Factori de risc

Câțiva factori și condiții care pot crește riscul de a dezvolta pseudotumor cerebri includ:

Boala Addison

Anemie

Sindromul Behcet

Obezitatea

Tulburări de coagulare a sângelui

Anumite medicamente (vitamina A, tetraciclină)

Rinichiul cronic

Boala Cushing

Hormonul de creștere

Lupus

Sarcina

Apneea

Insuficiența glandei paratiroide

Uremia

 

Complicații

O posibilă complicație care poate apărea la unele persoane care suferă de această boală este agravarea vederii, care poate duce la orbire. Chiar dacă simptomele dispar pentru o perioadă, acestea se pot repeta luni sau chiar ani mai târziu.

 

Tratament

Tratamentul se concentrează pe  diminuarea simptomelor și evitarea agravării vederii. Medicul poate recomanda următoarele opțiuni de tratament:

Medicație pentru a ajuta la controlul și îmbunătățirea simptomelor:

Medicamente pentru glaucom: medicamente utilizate pentru a reduce producția de lichid cefalorahidian. Reacțiile adverse posibile pot include oboseală, stomac deranjat, furnicături ale gurii și ale degetelor de la mâini și picioare și pietre la rinichi.

Diuretice: medicamente utilizate pentru a diminua acumularea de exces de lichid, prin creșterea nevoii de urinare.

Medicamente pentru migrenă: medicamente utilizate pentru ameliorarea durerilor de cap severe asociate hipertensiunii intracraniene idiopatice.

Pierderea în greutate prin:

– Diete de scădere în greutate

– Prin intermediul chirurgiei gastrice

În urma unor proceduri chirurgicale:

Fenestrația mantalei nervului optic: o procedură chirurgicală utilizată pentru a atenua presiunea asupra nervului optic, permițând eliberarea excesului de lichid cefalorahidian. În cele mai multe cazuri, rezultatul final este oprirea cu succes a pierderii vederii. 

Procedura chirurgicală care implică atenuarea acumulării de presiune a lichidului cefalorahidian în exces prin îndepărtarea fluidului din coloana inferioară în cavitatea abdominală prin utilizarea unui tub lung (shunt). Simptomele se pot îmbunătăți pentru unele persoane care sunt supuse acestei proceduri. Cu toate acestea, în unele cazuri, căile se pot înfunda și de multe ori necesită intervenții chirurgicale suplimentare, pentru a preveni complicațiile și pentru a diminua presiunea.