Atacul ischemic tranzitoriu

 

Denumit în mod frecvent un mini accident vascular cerebral, atacul ischemic tranzitoriu  produce simptomele similare ale accidentului vascular cerebral, dar de obicei durează numai câteva minute şi nu produce nici o daună permanentă. Poate sluji ca o avertizare. De multe ori, oamenii care suferă un atac ischemic tranzitoriu, vor avea eventual un accident vascular cerebral, pentru jumătate din ei petrecându-se cam la un an după atacul ischemic tranzitoriu.

Un atac ischemic tranzitoriu poate sluji atât ca avertizare a unui accident vascular cerebral iminent, cât şi ca o oportunitate de a face câţiva paşi pentru a-l preveni.

 

Simptome

Cele mai multe semne şi simptome dispar într-o oră. Semnele sunt:

Slăbiciune, amorţeală sau paralizie a feţei, mâinilor sau picioarelor, de obicei pe o parte a corpului

Discurs trunchiat sau deformat, sau dificultatea de a-i înţelege pe ceilalţi.

Orbire într-unul sau în ambii ochi, sau vedere dublă

Ameţeală sau pierderea echilibrului sau a coordonării

 

Cauze

Într-un accident vascular cerebral ischemic, un cheag blochează alimentarea cu sânge a unei părţi a creierului. Într-un atac ischemic tranzitoriu, spre deosebire de accidentul vascular cerebral, blocajul este scurt şi nu există nici o daună permanentă.

Cauza AIT deseori este acumularea depozitelor de colesterol care conţin grăsimi, numite plăci (ateroscleroză) într-o arteră sau într-una din ramurile sale care furnizează oxigen şi nutrienţi la creier. Plăcile pot scădea fluxul sanguin printr-o arteră sau pot conduce la apariţia unui cheag. Şi un cheag de sânge care se mişcă spre o arteră care alimentează creierul de la o altă parte a corpului, de cele mai multe ori inima, poate provoca un AIT.

 

Factori de risc

Câţiva factori de risc ai atacului ischemic tranzitoriu şi ai accidentului vascular cerebral nu pot fi schimbaţi. Alţii pot fi controlaţi. Nu puteţi schimba istoricul familial, vârsta, sexul în faţa atacului ischemic tranzitoriu sau a accidentului vascular cerebral, în faţa bolii celulă seceră sau a rasei.

Însă, ştiind că sunteţi la risc, vă puteţi motiva să schimbaţi stilul de viaţă pentru a reduce alte riscuri. Faceţi câţiva paşi pentru a verifica

Presiunea sângelui ridicată

Colesterolul mărit

Bolile cardiovasculare

Boala arterei periferice (BAP)

Diabetul

Nivelurile ridicate de homocisteină

Greutatea excesivă

Aceste alegeri de viaţă vă pot pune în pericol:

Fumatul

Inactivitatea fizică

Nutriţia deficitară

Consumul excesiv de alcool

Folosirea ilicită de medicamente

Folosirea pastilelor de control al naşterilor

 

Complicaţii

Complicaţiile sunt importante deoarece aproximativ jumătate din decesele de după accidentul vascular cerebral sunt cauzate de complicaţiile medicale. În zilele şi săptămânile de după accidentul vascular cerebral, clinicienii, pacientul şi membrii familiei pot lucra împreună pentru a scădea riscurile unor astfel de complicaţii. Complicaţiile obişnuite sunt următoarele: cheaguri de sânge, dificultatea de a mânca şi a bea, care sporeşte riscul pneumoniei şi malnutriţiei, pneumonia, infecţia tractului urinar, sângerarea în sistemul digestiv, căderi, atacul de cord sau insuficienţa cardiacă şi dureri în pat.

 

Prevenire

Cunoaşterea factorilor de risc şi un stil de viaţă sănătos sunt cele mai bune lucruri pe care le puteţi face pentru a preveni un AIT. Incluse într-un stil de viaţă sănătos sunt şi controalele medicale regulate. De asemenea:

Limitarea colesterolului şi a grăsimilor

Exerciţii regulate

Renunţarea la fumat

Consumarea multor fructe şi legume

Limitarea sării

Limitarea consumului de alcool

Menţinerea unei greutăţi sănătoase

Evitarea medicamentelor ilicite

Controlarea diabetului.