Definiție

Disecția spontană de arteră coronară este o afecțiune de urgență rară, care are loc atunci când se formează o ruptură în unul din vasele de sânge din inimă.

În disecția spontană de arteră coronară sau SCAD, straturile de țesut din peretele arterei se separă și sângele se scurge între ele. Sângele se blochează, provocând o umflătură în perete, care blochează artera. La rândul său, fluxul sanguin către inimă este blocat, astfel încât este posibilă apariția unui atac de cord, anomalii ale ritmului inimii sau moartea subită.

Disecția spontană de arteră coronară (SCAD) poate apărea la orice vârstă, deși tinde să afecteze mai mulți indivizi cu vârste cuprinse între 30 și 50 de ani.

În cazurile în care o persoană ar putea prezenta semne și simptome de atac de cord, solicitarea de asistență medicală imediată este crucială. Disecția spontană de arteră coronară (SCAD) care nu este tratată, poate duce la moarte subită.

 

Simptome

Semnele și simptomele frecvente ale disecției spontane de arteră coronară (SCAD) includ:

Dureri în piept

Bătaia rapidă a inimii

Durere în brațe, umeri sau maxilar

Dificultăți de respirație

Transpiraţie

Oboseală neobișnuită

Greaţă

Ameţeală

 

Cauze

Cauza exactă a disecției spontane de arteră coronară (SCAD) rămâne neclară.

În disecția spontană de arteră coronară sau SCAD, straturile interioare ale țesutului peretelui arterei sunt separate de straturile exterioare și sângele circulă printre ele. Sângele se blochează, provocând o presiune, care poate face ca o ruptură mică să dureze mult mai mult, precum și formarea unui cheag de sânge. La rândul său, fluxul de sânge către inimă este încetinit sau blocat în întregime, provocând un atac de cord și chiar moartea subită.

 

Factori de risc

Factorii care pot crește riscul de disecție spontană de arteră coronară (SCAD) includ următoarele:

Sexul feminin (este mai frecventă la femei decât la bărbați)

Naștere

Displazie fibromosculară (o afecțiune care determină o creștere anormală a celulelor din pereții arterelor)

Probleme cu vasele sanguine

Moștenirea bolilor țesutului conjunctiv

Hipertensiune arterială

Efort fizic excesiv

Utilizarea drogurilor ilegale, cum ar fi cocaina

 

Complicații

O posibilă complicație care poate apărea din disecția spontană de arteră coronară include:

Reapariția afecțiunii, în ciuda tratamentului reușit

 

Tratament

Principalul scop al tratamentului pentru disecția spontană de arteră coronară (SCAD) este de a repara ruptura în artera afectată și de a restabili fluxul sanguin către inimă. Opțiunile de tratament depind de mărimea rupturii din arteră, de localizarea acesteia, precum și de starea generală de sănătate a pacientului.

Opțiunile de tratament includ:

Medicamente anti-coagulante: medicamente care ajută la scăderea numărului de trombocite din sânge și reduc riscul formării cheagurilor de sânge.

Medicamente pentru tensiunea arterială: medicamente utilizate pentru a trata tensiunea arterială ridicată și pentru a reduce presiunea în artera deteriorată.

Angioplastia coronariană și plasarea unui stent: o procedură chirurgicală care implică introducerea unui tub (cateter) într-o arteră blocată în inimă. Un stent metalic este introdus ulterior în arteră, pentru a fi menținută deschisă și pentru a permite reluarea fluxului sanguin în inimă.

Bypass arterial coronarian: o procedură chirurgicală care implică îndepărtarea unui vas de sânge dintr-o altă zonă a corpului, cum ar fi piciorul, și coaserea acestuia la locul rupturii, dincolo de artera coronară blocată sau îngustată (ocolind secțiunea îngustată) pentru a restabili fluxul sângelui spre inimă.

După tratament, medicul poate recomanda unul dintre următoarele tipuri de remedii, pentru a ajuta la recuperarea completă și la prevenirea apariției altor complicații:

Reabilitarea cardiacă: un program care urmează exerciții specifice, precum și suport educațional și emoțional menit să ajute la recuperarea individuală din starea cardiacă gravă.

Discuția unui consilier genetic despre istoricul medical al familiei

Examinări medicale regulate după o intervenție chirurgicală, pentru a monitoriza eventuale modificări anormale ale vaselor de sânge.