Definiție

Tumorile nervilor periferici sunt mase care cresc pe sau în apropierea rețelei de nervi care leagă creierul și măduva spinării de alte zone ale corpului. Acestea se pot forma în rețeaua nervoasă periferică oriunde în organism și pot afecta funcția nervului, provocând durere și paralizie.

Tumorile nervului periferic pot fi canceroase (tumori nervoase periferice maligne) sau noncanceroase (tumori nervoase periferice benigne). Persoanele cu anumite afecțiuni, cum ar fi neurofibromatoza sau schwanomatoza, au mai multe șanse de a dezvolta tumori nervoase periferice.

Tumorile nervoase sunt împărțite în trei secțiuni majore. Sunt:

Neurofibrom: tumori noncanceroase, care cresc pe nervi în organism. O cauză comună a neurofibroamelor este neurofibromatoza. Cele mai frecvente la persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 40 de ani.

Schwannoma: tumori care cresc lângă sistemul nervos periferic din organism. O cauză comună a schwannomului este schwanomatoza.

Tumorile maligne ale tecilor nervilor periferici: tumori agresive, canceroase, care cresc în celulele care înconjoară nervii periferici. O cauză obișnuită a tumorilor tecilor nervoase este neurofibromatoza de tip 1.

În funcție de tipul de tumoare nervoasă de care suferă o persoană și de starea sa generală de sănătate, opțiunile de tratament pentru tumorile nervilor periferici implică de obicei îndepărtarea chirurgicală a tumorii în sine pentru a preveni creșterea ulterioară.

 

Simptome

Semnele și simptomele tumorilor nervoase periferice includ următoarele:

Dureri ale nervilor

O masă sau o îngroșare a fibrelor musculare

Amorţeală

Senzație de arsură

Slăbiciune în mușchii afectați

Ameţeală

Pierderea echilibrului

 

Cauze

Deși cauza exactă a tumorilor tecilor nervilor periferici rămâne necunoscută, cele două tipuri de tumori nervoase benigne, schwannoma și neurofibromul, sunt considerate a fi cauzate de afecțiunile schwannomatoză și neurofibromatoză. Ambele se moștenesc și pot determina creșterea tumorilor pe nervi.

 

Factori de risc

Factorii care pot crește riscul apariției de tumori pe nervii periferici includ următoarele:

Neurofibromatoză

Anumite afecțiuni genetice (sindromul Li-Fraumeni, scleroza tuberoasă, sindromul celular bazal nevoid, sindromul Turcot)

Terapia radiologică din tratamentul cancerului

 

Tratament

Opțiunile de tratament pentru tumorile nervului periferic se concentrează în general pe tratarea tumorii în sine și prevenirea complicațiilor de sănătate suplimentare. În funcție de mărimea tumorii, de locația acesteia și de măsura în care s-a răspândit, recuperarea poate varia de la o persoană la alta.

Câteva opțiuni de tratament pot include următoarele:

Examinări medicale periodice pentru a se verifica dacă au apărut modificări anormale și pentru a le monitoriza frecvent dacă apar.

Examinarea studiilor de imagistica făcute, pentru a urmări tumora, creșterea acesteia și dacă pacientul necesită sau nu o intervenție chirurgicală.

Medicație pentru durere, cum ar fi ibuprofenul sau aspirina, pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor.

Intervenția chirurgicală: o procedură chirurgicală care implică îndepărtarea completă a tumorii nervoase periferice.

Terapia radiologică: un tip de terapie care implică utilizarea unor fascicule puternice de energie (raze X) pentru a ucide celulele canceroase rămase după intervenția chirurgicală.

Chimioterapia: un tip de terapie care implică utilizarea medicamentelor anticanceroase pentru a distruge celulele canceroase.

Terapie fizică sau ocupațională: tipuri de terapie care utilizează exerciții specifice, menite să mențină activi mușchii și articulațiile afectate și să prevină rigiditatea.

Imobilizarea: procesul de gipsare sau folosirea de atele, pentru a menține membrele, degetele, mâna sau piciorul afectat în poziția potrivită pentru a se îmbunătăți funcția musculară.